Jean-Noël Guinot, director al Institutului Sources Chrétiennes, Universitatea Catolică din Lyon

“Întâlnirea mea cu Sources chrétiennes s-a produs imediat dupã licenţa în Litere clasice pe care o pregãtisem la Lyon, la Facultatea Catolicã. Când a venit momentul sã-mi aleg un subiect de memoriu (se chema pe vremea aceea Diplôme d’Etudes Supérieures), pe care eram hotãrât sã-l fac pe greacã, l-am cãutat, la sfatul profesorilor mei de la Catho, pe un profesor de greacã de la Universitatea de Stat din Lyon, cãruia îi datorez mult, Jean Pouilloux. El m-a îndemnat sã lucrez pe Pãrinţii Bisericii, cu toate cã domeniile sale de cercetare erau în primul rând arheologia şi epigrafia greacã, şi m-a pus în legãturã cu pãrintele Mondésert, de care-l lega o profundã prietenie. Acesta din urmã, cum ştia cã studiasem greaca sub îndrumarea lui Paul Gallay, specialist în Grigore din Nazianz, dornic sã vadã opere ale Teologului editate în colecţia Sources chrétiennes, m-a invitat sã stabilim un subiect de lucrare. Am pus deci bazele unei ediţii a Discursului apologetic al lui Grigore (Apologeticus pro fuga), de fapt, un tratat consacrat preoţiei, care m-a fãcut sã-l citesc şi pe cel al lui Ioan Gurã de Aur. A fost primul meu contact cu literatura patristicã şi trebuie sã spun cã am fost atât de fascinat de descoperire, încât am vrut sã le-o împãrtãşesc şi altora, îmboldindu-i pe mai mulţi dintre colegii mei aflaţi în cãutarea unui subiect de lucrare sã se îndrepte în aceastã direcţie, mai degrabã decât spre „clasicii” deja studiaţi şi editaţi din plin. Agregaţia şi serviciul militar m-au obligat sã amân timp de câţiva ani pregãtirea volumului pentru Sources chrétiennes. Mã aflam de doi ani în strãinãtate când a fost programatã ediţia Discursurilor lui Grigore din Nazianz. Mã uitaserã! La întoarcerea mea, pãrintele Montdésert s-a arãtat extrem de întristat, cu atât mai mult cu cât îmi înlesnise obţinerea unor microfilme cu textul Apologeticului. Aşa am început sã-mi îndrept atenţia asupra lui Teodoret al Cyrului şi asupra exegezei sale.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Lui Grigore din Nazianz. cel care m-a introdus în studiul patristicii, îi pãstrez, desigur, un loc aparte în biblioteca mea interioarã.”

Din Ştiinţă dragoste credinţă. Convorbiri cu patrologi europeni, 140-151, ed. Curtea veche, 2008