Jean-Noël Guinot, director al Institutului Sources Chrétiennes, Universitatea Catolică din Lyon
“Întâlnirea mea cu Sources chrétiennes s-a produs imediat dupã licenţa în Litere clasice pe care o pregãtisem la Lyon, la Facultatea Catolicã. Când a venit momentul sã-mi aleg un subiect de memoriu (se chema pe vremea aceea Diplôme d’Etudes Supérieures), pe care eram hotãrât sã-l fac pe greacã, l-am cãutat, la sfatul profesorilor mei de la Catho, pe un profesor de greacã de la Universitatea de Stat din Lyon, cãruia îi datorez mult, Jean Pouilloux. El m-a îndemnat sã lucrez pe Pãrinţii Bisericii, cu toate cã domeniile sale de cercetare erau în primul rând arheologia şi epigrafia greacã, şi m-a pus în legãturã cu pãrintele Mondésert, de care-l lega o profundã prietenie. Acesta din urmã, cum ştia cã studiasem greaca sub îndrumarea lui Paul Gallay, specialist în Grigore din Nazianz, dornic sã vadã opere ale Teologului editate în colecţia Sources chrétiennes, m-a invitat sã stabilim un subiect de lucrare. Am pus deci bazele unei ediţii a Discursului apologetic al lui Grigore (Apologeticus pro fuga), de fapt, un tratat consacrat preoţiei, care m-a fãcut sã-l citesc şi pe cel al lui Ioan Gurã de Aur. A fost primul meu contact cu literatura patristicã şi trebuie sã spun cã am fost atât de fascinat de descoperire, încât am vrut sã le-o împãrtãşesc şi altora, îmboldindu-i pe mai mulţi dintre colegii mei aflaţi în cãutarea unui subiect de lucrare sã se îndrepte în aceastã direcţie, mai degrabã decât spre „clasicii” deja studiaţi şi editaţi din plin. Read the rest of this entry »
„Nimic nu a fost pentru mine atât de folositor – spune Sfântul Grigorie Teologul – decât ca, încuindu-mi simţurile, să fiu în afara trupului şi lumii şi, adâncindu-mă în mine însumi, să nu fiu atras către nimic din cele omeneşti, ci, vorbind în sinea mea cu mine şi cu Dumnezeu, să dispreţuiesc cele văzute şi să port în mine chipul lui Dumnezeu, întotdeauna curat şi neîntinat; ca, devenind cu adevărat oglinda nepângărită a lui Dumnezeu şi a lucrurilor dumnezeieşti, să fiu întotdeauna aşa şi, primind lumină de la Lumina cea Pururea Fiitoare, să mâ hrănesc aici cu nădejdea fericirii Veacului Viitor, să locuiesc cu îngerii şi, trăind încă pe pământ, să mă lepăd de cele pământeşti şi să mă înalţ cu duhul cât mai sus”.
Din cartea Stareţul Varsanufie de la Optina – Moştenire duhovnicească, pg. 72, ed. Egumeniţa, 2006.
La vie de Saint Gregoire de Nazianz, Paul Gallay, 1943 – această carte se poate descarca de aici
Din “PĂRINŢII ORIENTALI AI SECOLULUI AL PATRULEA”
Traducere după Volumul al VII-lea al Colecţiei lucrărilor lui Georges Florovski, Profesor Emerit de Istoria Bisericii de Răsărit la Universitatea Harvard
Editor General Richard S. Haugh, Cercetător aflat în vizită la Şcoala Teologică Andover Newton
Tradusă din rusă de Catherine Edmunds
Büchervertriesbsansalt, 1987
CAPITOLUL CINCI
SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL
I
VIAŢA
Grigorie a lăsat multe scrieri autobiografice şi descrierile vieţii sale sunt pline de lirism şi dramă. Era înclinat prin natură înspre tăcere şi retragere şi căuta constant izolare pentru ca să se poată dedica rugăciunii. Totuşi, a fost chemat de voinţa lui Dumnezeu şi de a altora la cuvinte, fapte şi lucrare pastorală în timpul unei perioade extreme de confuzie şi tulburare. Pe tot parcursul vieţii sale care a fost plină de tristeţe şi împliniri, a fost forţat constant să îşi depăşească dorinţele şi voinţele naturale. Read the rest of this entry »
Din cartea Capadocienii, Anthony Meredith, ed. Sophia, 2008, pg. 83-106.
Grigorie de Nazianz1
Cuprins
4.1. Originile şi viaţa
4.2. Om de litere şi teolog
4.3. Spiritualitatea
4.4. Epilog
4.1. Originile şi viaţa
Grigorie de Nazianz a fost cel mai autobiografic dintre cei trei Părinţi Capadocieni, astfel încât, parcurgând cu atenţie epistolele şi poemele sale, putem afla relativ uşor câte ceva despre viaţa lui, despre opiniile pe care le-a susţinut şi despre mediile prin care s-a perindat. Asemenea celorlalţi doi Părinţi Capadocieni, Grigorie descinde şi el dintr-o familie aristocrată din regiunea Pontului. Read the rest of this entry »
PROLEGOMENA DESPRE SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL
Grigorie Teologul, fiind contemporan cu Marele Vasilie, s-a hirotonit de el Episcop al Sasimilor, şi lăsând pe Sasime, au luat asupră-şi purtarea de grijă a Bisericii celei din Nazianz, patria sa, ascultând de Grigorie tatăl său. Iar la anul 378 au fost trimis în Constantinopol, de către Sinodul ce s-au fost adunat în Antiohia, ca să poarte grijă pentru cei dreptslăvitori. Şi lăsând proedria (întâia şedere) a cetăţii împărăteşti cea încredinţată de marele Teodosie, înaintea Sinodului al 2-lea Ecumenic, a venit în Arianz satul cel aproape de Nazianz, multe scripturi făcând în versuri (stihuri). Apoi în anul de la Hristos 391 iar 91 al vârstei sale după Fabrichie, au lăsat viaţa aceasta stricăcioasă. Iar conscriptele sale, cele tipărite în Paris sunt mai vrednice de cinste, decât altele. Şi măcar că toate conscriptele acestui Sfânt le-au întărit Canonul al 2-lea al Sinodului al 6-lea Ecumenic. Iar în pandecte se află numai stihurile eroice, cuprinzătoare de cărţile care sunt primite ale vechii şi noii Scripturi. Din care şi noi aici am adaos.
A SFÂNTULUI GRIGORIE TEOLOGUL PENTRU CARE CĂRŢI SUNT PRIMITE
Pentru ca să nu fie mintea ta înşelată de cărţi străine, fiincă multe scripturi se află mincinoase, şi nu drept intitulate, primeşte iubitule această a mea dreaptă numărare, Cărţi Istorice, ale înţelepciunii celei vechi evreieşti, sunt douăsprezece. Read the rest of this entry »
PENTRU AVVA GRIGORIE TEOLOGUL
1) Zis-a avva Grigorie, că aceste trei lucruri cere Dumnezeul de la tot omul, care are Sfântul Botez, adică: credinţa dreaptă de la suflet, adevărul de la limbă şi înfrânarea patimilor, adică curăţenie, de la trup.
2) Zis-a iarăşi: toată viaţa omului, o zi este, la cei ce pătimesc de dorinţă.
Patericul – Alba Iulia, 1997, pg. 45.
Pr. Ioan G. Coman, Două femei de elită din epoca de aur a patristicei: Gorgonia şi Macrina. Sfântul Grigorie de Nazianz şi Sfântul Grigorie de Nissa despre surorile lor, în ST, VIII, 2, 1940, pg. 89-105.
Gorgonia era fiica bătrânului Grigorie, episcop de Nazianz, şi a Nonnei. A avut doi fraţi: pe Sf. Grigorie de Nazianz şi pe Caesarie. Născută în mod sigur după Grigorie – care era cel mai în vârstă dintre fraţi – şi, negreşit, şi după Caesarie, Gorgonia nu ne este cunoscută decât din necrologul fratelui ei episcop şi dintr’o notiţă a “Vieţii Sf. Grigorie de Nazianz”, datorită preotului Grigorie. Nu se poate fixa precis data naşterii, întrucât ne lipsesc cu totul indicaţii în această privinţă. Read the rest of this entry »
Din „Psihoterapia ortodoxă” de Mitropolitul Hierotheos Vlachos, ed. Sophia, 2001, traducere de prof. Ion Diaconescu şi prof. Nicolae Ionescu
În „Psihoterapia ortodoxă” există un capitol complet în care vorbesc despre terapeutul ortodox. Atribui o mare importanţă existenţei terapeutului capabil, harismatic, deosebitor, pentru că fără existenţa acestui om nu poate să existe un serios cuvânt despre vindecare. Desigur, Dumnezeu poate să facă şi minuni, dar în orice caz este necesar îndrumătorul şi în această situaţie ca să dea asigurarea pentru calea pe care o urmăm. Read the rest of this entry »
Din „Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi” , pr. Adrian Lucian Dinu, ed. Trinitas , Iaşi, 2004
Sfântul Grigorie de Nazianz sau „Teologul” a fost unul din Sfinţii Părinţi înzestrat cu un „deosebit simţ al problemelor teologice, o mare înclinare spre viaţa ascetică, o înalţă nobleţe sufletească şi un excepţional talent oratoric şi literar. Prin cuvântările şi scrierile sale şi-a dobândit renumele de unul din cei mai mari oratori ai Bisericii. Deşi în puţine locuri, din cele 45 de „Cuvântări” ale sale, Sfântul Grigorie de Nazianz abordează învăţătura despre Fecioara Maria, el îi acordă, totuşi, importanţa cuvenită. Read the rest of this entry »